Locuire individuală. O casă la oraș

Facultatea de Arhitectură, anul 2, semestrul 2, anul universitar 2016–2017

Argument:

Continuând studiul locuirii, urmat progresiv pe parcursul anilor 2 şi 3 de studiu, cea de-a doua temă duce mai departe înţelegerea locuinţei ca spaţiu intim al familiei, dar o aşează de această dată în contextul provocărilor majore ale oraşului contemporan.

Locuința urbană este elementul de fond care compune prin grupare oraşul, generând un specific spaţial în concordanţă cu cultura locală a locuirii și în permanent acord cu transformările societății și a modurilor de viață. Confruntat cu fenomene ca aglomerarea şi concentrarea, oraşul impune permanent revizuirea substratului locuirii şi a strategiilor de edifi­care. De aceea locuirea, la intersecţia dintre locuinţă şi oraş, se doreşte subiectul unei reflecţii personale (proprii fiecărui student) şi specifice (adecvate locului).

Pendulând între dorinţele şi năzuinţele familiei, şi modelele şi tradiţiile lo­cuirii, locuinţa individuală pare să lase arhitectului un spaţiu limitat pentru intervenţii cu adevărat înnoitoare. Cu toate acestea, ea a fost dintotdeau­na un laborator privilegiat pentru testarea de noi idei arhitecturale, un subiect în cadrul căruia unele dintre cele mai paradigmatice încercări de înnoire disciplinară au avut loc.

Obiectivele studiului şi competenţe:

– capacitatea de a observa și interpreta datele unui context urban, rezidențial, cu un fond construit valoros și de a formula o temă proprie adecvată lui și structurii sociale / familiale;

– capacitatea de a formula soluții alternative de așezare în sit și de ocu­pare a parcelei;

– capacitatea de a relaționa și ierarhiza spații, de a proiec­ta utilizări potențiale;

– capacitatea de a articula gândirea spațială și gândirea constructivă;

– familiarizarea cu atitudini și precedente relevante pentru problematica locuirii individuale și capacitatea de a le analiza și interpreta critic;

– deprinderea tehnicilor de reprezentare prin desen a spațiului arhitectur­al la diferite scări și cu diferite grade de detaliere și utilizarea unei varietăți de mijloace de reprezentare.

Conţinutul studiului:

Amplasamentul temei nr. 2 se află în sectorul 2, în proximitatea Parcului Național, într-o lotizare de factură interbelică. Terenul, proprietate particu­lară, este amplasat pe strada Ing. Slăniceanu Nicolae nr. 16, într-o zonă preponderent rezidenţială, suprafaţa terenului fiind de 260 mp. Terenul se încadrează în zona L2b din PUG-ul Bucureşti (locuinţe individuale şi colective mici, cu P – P+2 niveluri) și în zona protejată Maior Coravu, cea mai mare parte a construcţiilor fiind realizate între cele două războaie mondiale. Prevederile regulamentului urbanistic valabile pentru această zonă sunt: înălţimea maximă a clădirii P+2 (maxim 10 metri, minim 7 metri), POT maxim = 40%, CUT maxim = 1,8.

Se doreşte asigurarea condiţiilor de locuire permanentă pentru o familie cu 2 copii.

Pornind de la observarea și interpretarea contextului urban propus, a configurațiilor spațiale și modelelor antropologice ale locuirii în zonă și ur­mărind ocuparea şi folosirea argumentată a terenului, fiecare student va formula o strategie de intervenție adecvată acestora și structurii familiale. Spațiile din interiorul și dimprejurul casei trebuie să răspundă nevoilor proprii ale fiecărui membru al familiei și să devină locuri cu personalitate. Ele vor fi adaptate categoriilor de utilizări proprii locuinţei: locul de prepa­rare a hranei, de luat masa, de relaxare şi discuţii în familie/cu oaspeţii, locul de odihnă, de studiu/lucru. Se va studia valorificarea şi utilizarea nuanţată a curţii, relaţia dintre aceasta şi spaţiul interior, şi deschiderea către vecinătatea existentă. Regimul de înălţime şi indicatorii urbanistici precum şi sistemul constructiv şi materialitatea construcţiei vor fi stabilite în concordanţă cu soluţia propusă.

Criterii de evaluare:

Relaţia context – loc: coerenţa relaţionării dintre caracterul observat al locului, scenariul de locuire propus şi soluţia volumetric-spaţială;

Relaţia loc – locuire: înţelegerea fundamentelor şi nevoilor locuirii printr-o relaţionare adecvată a funcţiunilor şi spaţiilor;

Relaţia locuire – expresie: valoarea soluţiei arhitecturale tradusă prin relaţia dintre materialitate şi expresie, spaţialitate, structură şi funcţiune;

Relaţia discurs – reprezentare: calitatea exprimării ideilor, coerenţa dis­cursului şi adecvarea reprezentării în cadrul demersului propus.

Text: conf. dr. arh. Melania Dulămea

șef de lucrări dr. arh. Andrei Lakatos

Atelier 21A – Conf. dr. arh Iulian Gudină

Asistenți: asist. dr. arh. Cristina Stireciu, arh. Sorin Ștefănescu

Autor: stud. arh. Mihai Moga Paler

Dincolo de rezolvarea unei locuințe pentru o familie cu copii; dincolo de pretențiile unei zone urbane protejate (o parcelare planificată care a căpătat în timp omogenitatea relativă a alăturării gesturilor personale); dincolo de condiționările terenului (îngust, alipit calcanului unei case modeste, orientat cu latura mică către un scuar și cu cea mare către soare); dincolo de cerințele obiective ale temei și de scenariile subiective proprii, am căutat ca fiecare proiect în parte să urmeze un principiu ordonator care să conducă la o soluție firească, descifrabilă la prima vedere. De exemplu: relația cu vecinătatea (drumul de afară până în casă); relația cu limitele (ce se orientează către stradă și ce anume către curți); relația cu terenul neconstruit (grădină din față, din spate sau din interior); relația cu axa Z (compoziția volumetrică, succesiunea vieții pe verticală); relația interior‑exterior (spații directe, spații de tranziție); relația dintre spații (spațiu dominant, spații servante); relația cu soarele (aducerea luminii în casă, orientare) etc.

Dincolo de îndeplinirea «condiției stricte» de cuplare cu casa vecină, «specifică zonei» – cum spune autorul – proiectul prezentat aici a suprapus în mod gradat și coerent mai multe lucruri: a adus la calcan toate spațiile servante într‑un «perete funcțional» cu rol de articulație față de clădirea alăturată, eliberând astfel spațiile majore ce comunică nestingherit; a orientat ferm spre stradă și scuar zona cea mai activă a casei, spațiul intermediar de «joacă și experiment» al copiilor și supanta lor de dormit; a deschis spre liniștea din spate zona părinților; a dematerializat parterul, complet liber în el însuși și în grădină. Apoi a învelit totul într‑o volumetrie echilibrată, armonioasă și a convins. Simplu și clar.

Text: Conf. dr. arh. Iulian Gudină

Atelier 21B – Conf. dr. arh Melania Dulămea

Asistenți: Șef de lucrări dr. arh. Alexandru Călin, drd. arh. Cristian Beșliu

Îndrumarea proiectului a urmărit 3 unghiuri de privire asupra temei locuirii urbane: primul – locuința ca fragment urban pentru înțelegerea contextului construit și a modului de relaționare cu acesta, cel de‑al doilea – locuința ca experiment spațial pentru cercetarea relației dintre formă, semnificație și construire și cel de‑al treilea – locuința ca reflecție asupra temei intimității.

Aceste perspective s‑au tradus în 3 exerciții didactice:

• Primul exercițiu a constat în studierea vecinătății sitului – pornind de la observații și intuiții personale, fiecare student a făcut o analiză a întregii parcelări, urmărind anumite aspecte pe care le‑a considerat importante, strânse într‑un caiet;
• Cel de‑al doilea a constat în studierea unui precedent dintr‑o listă de case de referință – studiul s‑a făcut în echipe de câte 2 studenți și a constat într‑o machetă de obiect și un caiet de analiză;
• Cel de‑al treilea exercițiu a constat în căutarea unei referințe cultural / teoretice (cinematografie, literatură, arte vizuale etc.) care să vorbească despre «acasă», despre intimitate, despre privat ca termen opus publicului.

Toate proiectele grupei au speculat creativ unul sau mai multe dintre aceste exerciții, ele devenind instrumente de lucru și puncte de plecare pentru proiect, generând o varietate foarte mare de abordări și soluții, ilustrate și de cele 2 proiecte selectate.

Text: Conf. dr. arh. Melania Dulămea

Autor: Vlad – Bogdan Coman

Autor: Alexandru Moldovan

Atelier 22B – Conf. dr. arh Ștefan Dorin Adam

Asistenți: Șef de lucrări dr. arh. Dragoș Negulescu,

drd. arh. Amina Al‑Adhami, drd. arh. Ioana Trușcă

Autor: stud. arh. Ana Sandu

Cât de mică poate fi o casă în care locuirea să fie totuși confortabilă?

Proiectul începe pe o fâșie de teren cu dimensiuni mici, cu o anumită îngustime, cu un perete orb pe o latură. Casa a fost construită pentru o familie de 4 persoane, în scopul de a lăsa mai mult loc curții și activităților ce se desfășoară în exteriorul locuinței.

Amprenta mică la sol neagă tipologia densă a țesutului înconjurător, lăsând astfel loc pentru o curte amplă care încurajează activitățile exterioare.

Datorită formei sitului și împrejurimilor sale, casa capătă o formă lungă, îngustă, atașată calcanului. Fațadele și dispunerea casei au fost conformate în funcție de relația public‑privat, dar și de așezarea terenului față de punctele cardinale.

O fațadă îngustă și zveltă prevede intrarea de pe stradă. Punctul de acces pare a fi greu de observat datorită tratării intrării cu finisaje asemănătoare cu cele ale pereților exteriori. Închiderea spre stradă este tratată la fel ca pereții exteriori, din dorința de a da senzația că întreaga parcelă este locuința și că intrarea în casă are loc din momentul pătrunderii în curte. Fațada sudică se deschide cu ferestre largi spre curtea privată a familiei, fără a uita să se apere de soare.

Fațada cu vedere la stradă și cea dinspre vecin au dispuse goluri mai mici, din dorința de a păstra o intimitate față de cei din jur, dar fără a crea spații interioare întunecoase.

Dispunerea spațiilor interioare are o logică simplă și curată. Acesta este motivul pentru care spre curtea din spate (sud) sunt amplasate zone funcționale primare, cum ar fi livingul, dormitorul matrimonial și dormitorul copiilor, în timp ce spre stradă (nord), bucătăria, baia și o terasă. Dorința a fost în primul rând ca această locuință să aibă o structură funcțională.

Etajele au fost împărțite în: parter – dedicat familiei, primul etaj – dedicat copiiilor și ultimul etaj ce aparține în întregime dormitorului părinților. Acest ultim etaj este privilegiat, având o terasă închisă perimetral, dar neacoperită, și prevăzută cu un mic gol de observație.

Opțiunea unui regim de înălțime de P+2 etaje a rezultat din dorința de a accentua îngustimea casei prin zveltețe. Cu toate acestea, volumul rezultat este o prezență discretă într‑un țesut extrem de bine definit.

Text: drd. arh. Amina Aladhami, drd. arh. Ioana Trușcă

Atelier 23A – Conf. dr. arh Iulius Cristea

Asistenți: dr. arh. Sebastian Stan, drd. arh. Anca Păsărin

Autor: stud. arh. Alexandra Miu

Exerciţiul vizează înţelegerea raporturilor între funcţiunea locuirii şi context, printr-o abordare holistică. Amplasarea pe teren a locuinţei respectă aliniamentele şi gabaritul zonei. Clădirea se alipeşte calcanului existent. Locuinţa se dezvoltă pe trei niveluri, în jurul unui gol central, ce iluminează natural locul de luat masa de la parter, dar şi alte spaţii adiacente de la etajele 1 şi 2. Spaţiile de circulaţie sunt tratate ca zone de locuit, prin amenajarea de elemente arhitectural-ambientale, precum biblioteci sau spaţii pentru citit, zone de hobby etc. Organizarea interioară a spaţiilor de la parter îşi găseşte un corespondent în curte, care devine o prelungire a casei în exterior. Atât dormitorul părinților, cât şi camerele copiilor sunt tratate ca suite de spaţii inedite, cu diferite funcţiuni. La etajul al doilea, dormitorul matrimonial se deschide către o terasă descoperită, dar încadrată de pereţii faţadei, cu goluri, ceea ce îi conferă un caracter protector. Întreaga locuinţă este concepută ca un spaţiu personalizat, ce oferă un cadru de viaţă adaptat unei familii cu preocupări culturale.

Text: conf. dr. arh. Iulius Cristea

Atelier 24A – Prof. dr. arh Emil Barbu Popescu

Asistenți: lector dr. arh. Ștefan Simion, dr. arh. Emil Burbea Milescu, drd. arh. Ilinca Rădulescu

Autor: stud. arh. Alexandra Seregi

Proiectul prezentat de grupa 24A caută să se așeze respectuos în situl de pe strada Ing. Nicolae Slăniceanu și să țină cont de constrângerile zonei, retrăgându‑se de la stradă și urmând aliniamentul caselor vecine. Noua construcție se ridică de la cota străzii, adoptând o poziție privilegiată. Locuința se dezvoltă pe parter și etaj, împreună cu o grădină ascunsă de ochii curioși ai străzii.
La interior, spațiul se joacă cu diferențe de nivel, din momentul intrării în casă, scăzând gradual pe măsură ce avansăm în profunzime, până la ieșirea în grădină, unde se revine la cota străzii.
Se remarcă apoi prezența unor detalii definitorii: zona de zi, dezvoltată pe verticală, cu o foarte prezentă bibliotecă care ajunge până la etaj, luminată zenital de un oculus de formă neregulată; prezența unor goluri vitrate majore, temperate cu tâmplării fine de metal; precum și asumarea calcanului prezent pe sit, îmbogățit cu vegetație abundentă și transformat în elementul central al camerei de oaspeți.
După cum reiese din această exemplificare, îndrumarea de atelier a căutat să regăsească acele elemente de prestanță a locuirii în centrul orașului, într‑o parcelare modernă cu mult caracter. Zona Protejată «Maior Coravu» ne‑a oferit prilejul de a studia acele relații definitorii pentru construirea unei intimități: relația dintre vecini și alinierea construcțiilor, relația cu strada, modalitatea în care se face accesul, dar și cum strada poate fi calificată prin deschiderile pe care casele i le întorc.

Atelier 24B – Șef lucrări dr. arh. Dragoș Perju
Asistenți: șef de lucrări dr. arh. Sergiu Petrea, drd. arh. Silviu Preda
Autor: stud. arh. Andrei Cosmin Grămoiu

Ne‑am propus să răspundem temei de locuință în mediul urban într‑un mod cât mai divers, respectând atmosfera locului, dar și reglementările urbanistice ale zonei protejate – parcelarea Maior Coravu. Pornind de la intuițiile studenților, am încercat să evidențiem calitățile locului prin proiectul de arhitectură.
Având datele concrete ale temei (regimul de înălțime, retragerile obligatorii și, poate cel mai important, alipirea la calcan ca situație specifică), ne‑am dorit să aflăm rezolvări particulare lucrând în special cu spațiul interior al locuinței, mereu în dialog cu grădina, curtea și vecinătatea imediată. De aceea am gândit preponderent în secțiune, căutând calitatea specifică a fiecărui spațiu ca entitate și a ansamblului ca sistem de relații. Proiectul înțeles ca proces a fost important în sensul unui dialog continuu între locuință, curte și cartier, pornind de la loc la program și invers.
Dincolo de o judecată estetică, suntem de părere că imaginea arhitecturii este importantă ca expresie realistă și abstractă deopotrivă.
Credem în memoria locului interpretat ca sistem de relații, mai mult de a fi doar o colecție de obiecte. Temporal vorbind, suprapunerea unui proiect unitar la nivel urbanistic cu proiectul individual al caselor din zonă, majoritatea construite între cele două războaie, dar și unele contemporane, readuce în discuție locuirea ca spațiu de întâlnire al orașului, înțeles generic, cu individualitatea familiei ca entitate a sistemului.
Proiectul ales se remarcă prin simplitatea soluției și capacitatea de sinteză. Ideea principală este de a proiecta un volum la scara cartierului, deopotrivă unitar și fragmentat, aflat într‑un dialog continuu cu strada și curtea prin spațiile propuse, interioare și exterioare. Grădina devine astfel o calitate specifică și fiecare zonă a locuinței comunică într‑un mod particular cu aceasta.
Soluția se evidențiază prin spațiile interioare cu înălțimi diferite, căutând astfel calitatea fiecăruia în relație cu ansamblul. Abordarea propusă împarte casa în trei zone funcționale în relație cu cele trei grădini, diferite ca atmosferă. Spațiul central, al zonei de zi, este mai înalt și desparte volumul dormitoarelor pentru copii de cel al dormitorului matrimonial – acesta are o înălțime mai mare și este situat spre curtea din spate, mai liniștită. Locul a oferit posibilitatea amplasării dormitoarelor pentru copii spre stradă, separate printr‑o grădină – ca spațiu intermediar. Propunerea unei soluții cu două scări readuce în discuție ideea diversității și accentuează atiudinea liberală a proiectului.
Imaginea finală exprimă un limbaj echilibrat, minimal și evidențiază plinul în favoarea golului. Libertatea compozițională are ca argument calitatea spațiilor interioare, păstrând echilibrul cu ansamblul volumetric și fiind mereu în raport cu vecinătatea.
Suntem de părere că acest proiect reușește, prin mijloace simple, să răspundă într‑un mod particular locului aflat într‑una din zonele frumoase ale Bucureștiului.

Atelier 25A – Conf. dr. arh. Florian Stanciu
Asistenți: drd. arh. Tudor Elian, drd. arh. Cosmin Georgescu
Autor: stud. arh. Diana Sava

Însemnătatea acestui proiect stă pe un raport inversat casă‑grădină, în favoarea celei din urmă. Locul dat prin proiect (Parcelarul Călărașilor) a supraviețuit neconstruit până acum, ca loc «gol», uneori grădină de legume în grija vecinilor, cel mai mult timp abandonat, grădină spontană. Proiectul păstrează și lucrează, ca preeminență și precedență, cu locul gol, grădină mai bine spus, retragerea enormă a casei lasă ca adâncimea locului și imaginea de neconstruit să fie păstrate și memoria situației, astfel, și ea, să fie salvgardată.
Text: conf. dr. arh. Florian Stanciu

Atelier 25B – Prof. dr. arh. Dana Chirvai
Asistenți: șef de lucrări dr. arh. Tana Lascu, asist. dr. arh. Marius Solon
Autor: stud. arh. Mihnea Rareș Pleștiu

Locuirea la intersecția dintre locuință și oraș devine subiectul unei reflecții personale adecvate locului.
Pornind de la observarea și interpretarea contextului urban propus, urmărind ocuparea și folosirea argumentată a terenului, studenții au formulat o strategie de intervenție adecvată structurii familiale.
Pendulând între dorințele și năzuințele familiei și tradițiile locuirii, locuința individuală se adresează arhitectului pentru a gestiona această problemă într‑un spațiu destul de limitat ca intervenție.
În cadrul atelierului am încercat să dezvoltăm capacitatea de a observa și interpreta datele unui context rezidențial urban, cu un fond construit valoros, formulând soluții alternative de așezare în sit, respectând o structură adecvată a componenței familiale.
Capacitatea de a proiecta și ierarhiza spații, coroborată cu cea de articulare a gândirii spațiale și cu cea constructivă au reprezentat obiective urmărite în cadrul studiului propus studenților.
Obiectivele acestui studiu:
– analiza evoluției modelelor de locuință individuală;
– determinarea relațiilor spațial‑funcționale;
– sintetizarea analizei într‑un mecanism propriu, parte integrantă în procesul de proiectare a LOCUINȚEI alături de rezolvări în care LUMINA are acces pe întreaga dimensiune a casei (permițând în același timp intimitatea diverselor spații din care aceasta este compusă) au reprezentat o preocupare permanentă a noastră.
Valorificarea și utilizarea nuanțată a curții, dar și relația acesteia cu spațiul interior și cu cel al vecinătății alături de materialitatea propusă construcției au fost în concordanță cu soluția propusă, relația loc‑locuință‑locuire stând la baza întregului studiu în care calitatea exprimării ideilor, coerența discursului în cadrul demersului propus au reprezentat obiective de bază.
Text: prof. dr. arh. Dana Chirvai

Atelier 26A – Conf. dr. arh. Liviu Neaga
Asistenți: Șef de lucrări dr. arh. Alexandru Sîrbu, dr. arh. Dorin Andrei Dascălu
Autor: stud. arh. Raluca Vlădan

Pentru arhitectură, locuirea, studiul locuirii și înțelegerea acesteia reprezintă un fundament al profesiei, cu rol major în formarea de specialitate. Tema propune provocarea realizării unei locuințe urbane contemporane într‑un context dificil, pe un amplasament cu suprafață redusă, 260 mp. Exigențele reglementărilor urbanistice POT max. 40%, CUT max. 1,8 și H (între 7–10 m) accentuează complexitatea intervenției. Zona, preponderent rezidențială, este caracterizată de specificul autentic istoric de factură interbelică, astăzi destructurat și anacronic, alterat ca formă și fond de intervenții ulterioare specifice unei dezvoltări de speculă imobiliară, factor de risc major asupra potențialului dezvoltării coerente.
Mizând pe o abordare responsabilă a problematicii și pornind de la obligativitatea deontologică asumată, atelierul 26A a încercat să răspundă provocării temei prin respectarea exigențelor reale ale profesiei, Legea Locuinței, indicii urbanistici impuși, dotările utilitare etc. însă fără a compromite valorile arhitecturale specifice. Fără a da direcții clare de rezolvare și încurajând intențiile studenților, atelierul a căutat prin demers înțelegerea locuirii urbane individuale în sit real.
Proiectul studentei Raluca Vlădan răspunde provocării temei printr‑un demers bazat pe căutări de soluționare a celor 3 factori de importanță identificați și asumați: funcțiune, intimitate și spațiu exterior, precum și a celor două relații fundamentale interior / exterior și loc / locuită.
Pornind de la constrângerile impuse de reglementările urbanistice și prezența calcanului vecin pe latura stângă a lotului, s‑a identificat edificabilul căutând posibilitatea de a integra două locuri de parcare. Accesul principal în clădirea cu 4 niveluri se realizează intermediar între demisol și parter, ceea ce creează o legătură directă între cele două etaje care reprezintă zona de zi. La celelalte 2 niveluri este dezvoltată zona de noapte, iar deasupra clădirii se află o terasă generală. Toate nivelurile sunt legate de un nod de circulație verticală poziționat în centrul volumului.
Volumetric, propunerea se percepe ca o prismă patrulateră, «alterată» de jocul geometric generator al celor 4 module prismatice în formă de L, suprapuse, dar cărora le este atribuită o modificare de poziție orizontală față de axele centrale, stânga / dreapta, față / spate. Fiecare modul reprezintă un nivel. Aceste module «L», prin modul de suprapunere, sunt menite să ofere câte o terasă pe fiecare nivel. Datorită acestui joc de compunere se creează o puternică legătură spațială, subliniată și de nodul de scară central, accentuând modul cum este percepută clădirea, atât din interior, cât și din exterior.
Rezultatul este unul spectaculos ca spațialitate și funcționare, punând accent pe intimitate. Proiectul se remarcă prin sensibilitatea intervenției și gestionarea coerentă a relațiilor fundamentale volum / funcțiune, interior / exterior, public / privat, locuinţă / loc.
Text: dr. arh. Dorin Andrei Dascălu