Mihai Pienescu – Interioritate şi teritorialitate
Ne-am propus, în legătură cu tema numită Dispozitive de educare, să nu vorbim (puţin, totuşi!) despre politică, economie, sociologie, psihologie, semantică sau lingvistică şi nici să cităm şi comentăm autori celebrii. Pur şi simplu (cât se poate!) – să vorbim şi să privim arhitectură. Vom constata că, în marea majoritate, tipologia clădirilor educaţionale contemporane – [...]
Mihai Pecingine – Ce ne spun faţadele despre ce nu ne arată
Când încercăm să descriem o realitate comună, cum ar fi un imobil, discursul specializat poate fi mai comod decât limbajul subiectiv. Dar a te pune sub ocrotirea șabloanelor înseamnă a renunţa la puterea de inovare care crește doar pe solul discursului liber. Am întrevăzut aceste deosebiri cu prilejul unui exerciţiu individual care-mi cerea să ilustrez [...]
Philippe Madec – Aripile viitorului / pragmatism şi prospectivă
«În timp ce diferitele scene ale culturii lucrează la valorizarea noii instabilităţi, salută haosul şi celebrează inconsecvenţa, asistăm, de câţiva ani, la o discuţie de tip nou; declanşată de cercurile ecologice, ea a fost preluată de mediile economice şi orientată către durabilitate – sustainability. Încet, încet, începem să înţelegem că actualul way of life şi [...]
Marina Gržinić – «În acest moment arhitectura doar re-formează penuria şi supraabundenţa»
1. Joacă arhitectura vreun rol în construirea oraşului sau doar asigură veşmântul acestuia? Marina Gržinić: Pe la mijlocul deceniului 2000 Beatriz Colomina afirma că în zilele noastre nu mai există o criză a arhitecturii contemporane, deoarece aceasta nu mai este o cultură elitistă, aşa cum era în trecut, ci „ceva” care, în opinia mea, este [...]
Fumihiko Maki – « …îmi aduc aminte de o expozitie de crizanteme… »
1). Arhitectura (mai) contribuie la construirea orasului sau numai îl îmbracã ? Spațiu, punct de vedere, membrană În stadiul inițial al proiectării nu mă gândesc la clădirea respectivă ca la ceva care are o formă clară, ci ca la o „entitate spațială”, un spațiu înfășurat într-o suprafață închisă, curbă, care este încă elastică, asemenea cauciucului, dar [...]
Mihai Pienescu – Adnotări despre utilitatea căpşunilor sălbatice. util ? / inutil ? / mascat ?
Să încep prin înşiruirea unor banalităţi – cred – evidente, dar des uitate: clădirea înseamnă simbioza, la un moment dat, a măiestriei arhitectului cu nevoile utilizatorului şi cu tehnicile de realizare nu există o lege eternă a arhitecturii, ci numai condiţii valabile atât timp cât nu sunt depăşite şi eliminate, parţial sau total, de condiţii [...]
Mălina Conţu – Ziduri. Gânduri. Zvonuri. Şoapte. Povestea ruinei
«Subconştientul, asemeni corpului nostru este un depozit de relicve şi amintiri din trecut.» (C.G. Jung) Ruina, fragmentul de zid lăsat în paragină, fundaţia ca ultim martor al unei clădiri răpuse de timp a fascinat mintea dar mai ales imaginaţia oamenilor prin ceea ce ascunde, prin faptul că lasă întotdeauna ceva de pus în loc de [...]
Doru O. Comşa – pietre negre. mici obiecte de arhitectură pentru căile ferate elveţiene
foto / photo: DC SAA zürich dacă elveţia ar fi un pătrat, ca steagul ei, ea ar avea latură de cam 200 km. această suprafaţă, de vreo şase ori mai mică decât românia, este împânzită de o reţea de transport public unică în lume. ca densitate, însă în special ca precizie şi corelaţie. toate orarele [...]
IONUŢ BUTU – Cuvinte şi pietre… Words and Stones…
Vechile zidiri au constituit, în decursul istoriei, o permanentă resursă utilitară ori simbolică pentru edificiile ridicate în spiritul fiecăruia dintre momentele, epocile şi locurile cărora le aparţin. Reutilizate integral sau fragmentar, admirate ori abandonate, acestea au cristalizat straturi materiale şi semantice, peste care uneori uitarea s-a aşternut dar numai pentru a fi din nou descoperite, [...]
Sebastian Ionescu – Oraşul reţea, de la Foucault, prin Agamben şi Deleuze, la Calvino. (Dis)pozitivul arhitectonic şi negativul acestuia, citadinitatea
«Chestiunile terminologice sunt importante în filosofie» (1) argumentează Giorgio Agamben în deschiderea eseului său «Ce este un dispozitiv?». Deoarece, după cum observă mai încolo în desfăşurarea textului, limbajul este probabil cel mai vechi dintre dispozitive. Pentru a înţelege ce este un dispozitiv trebuie să îl analizăm în primă instanţă pe cel originar şi trebuie întreprinsă [...]
Sabin Borș – Înclinații și dispariții, sau Dincolo de dispozitive și dispoziții. Prim-plan. Dispozitivul arhitectural urban
Există mai multe modalități de a vedea în arhitectură mecanica dispunerilor structurante ale orașului, sistemul prinderilor și desprinderilor spațiale ce conturează limitele urbane și limitele reprezentărilor, criteriile normative ce configurează diagramele formale , sociale și culturale ale unei societăți. Există o modalitate de a înțelege arhitectura „discursiv”, în și din interiorul dialecticilor și utopiilor prin [...]
Arpad Zachi – Renovarea cheiurilor râului Ljubljanica
În drum spre Bienala de la Veneţia m-am oprit pentru 24 de ore la Ljubljana, vrând să văd squat-ul de la Metelkova. Nu mare mi-a fost uimirea să constat, în seara respectivă, că centrul oraşului a prins viaţă, era plin de oameni care se plimbau, ascultau muzica cântăreţilor ambulanţi, priveau brake dancer-ii din piaţă, discutau [...]
René Davids – Topografie şi ordine civică în America Latină. Segregare istorică
În America Latină există multe relaţii complexe între oraşul formal şi informal, însă majoritatea textelor din literatura de specialitate pun accentul mai degrabă pe procesele sociale, economice, istorice, geografice şi politice în izolare, decât să le considere părţi integrante ale unei istorii urbane dinamice. Evoluţia de peste patru secole a grilei coloniale spaniole originale şi [...]
René Davids – Interviu
Ionuț Butu: Aş dori să centrez discuţia noastră pe următoarele două aspecte: pe opoziţia dintre oraşul ordonat şi ne-ordonat şi oraşul ca dispozitiv. Voi începe prin a face o paralelă între favele şi suburbiile Româneşti. Chiar dacă situaţia socială este în radical diferită– favelele găzduiesc oameni săraci, în timp ce suburbiile româneşti constituie de regulă [...]
Mihaela Bidilică – Mecanica Rememorării. Fantasma reţinerii în loc
Oraşul este un mecanism de reapropriere. În fiecare moment oraşul îşi cartografiază şi marchează teritoriul. Fiecare intervenţie în oraş devine a oraşului, fiecare grafem înscris pe zid devine al oraşului, oraşul posedă fiecare eveniment al său, nimic nu îi scapă, nimic nu îl surprinde. Locuim în oraşul care ne posedă şi ne urmăreşte. În numele [...]
DRAGOŞ DASCĂLU – De la arhitectura-obiect la arhitectura-dispozitiv: abandonarea naivităţii
Sub diverse forme şi informate de diverse ideologii, asistăm astăzi la o reîntoarcere a arhitecturii către individ şi societate. Dacă ne gândim doar la secolul XX am putea spune (deşi poate părea simplist) că este o mişcare recurentă, sau, mai bine zis, rolul arhitecturii în societate este investit cu maxime şi minime de către arhitecţi [...]
ALEXANDRU M. SANDU – Disponibilitatea dispozitivului*
Explicarea / interpretarea / înţelegerea termenului de «dispozitiv» (pus în discuţie) şi a sensurilor conţinutului lui devine mult mai complicată, mult mai dificilă atunci când acesta este spus în raport cu o anumită realitate şi, mai ales, atunci când vrei să pleci de la o perspectivă filosofică. Colegul nostru mai tânăr v-a spus câteva lucruri [...]
SABIN BORŞ – Dispozitivul, sau Dubla articulaţie
Arhitectura pare astăzi sortită unui triplu imperativ dar şi unei duble articulaţii. Primul imperativ este acela de a construi (într-)un oraş deja construit; al doilea este acela de a deveni o practică politică şi autentic responsabilă de constituire a spaţiului de viaţă şi a comunităţilor; şi nu în ultimul rînd, cel de-al treilea imperativ este [...]
Florentina Badea – Clădiri goale între incidente şi fenomene
Einstein: “A problem cannot be solved by the same level of thinking that created it.” Piaţa imobiliară este dirijată de cerere şi ofertă, iar sectorul privat este întotdeauna tentat să obţină profit maxim din clădiri de lux. Investitorii analizează piaţa, dar transformări rapide pot duce la false speranţe de bunăstare, preţuri prea mari şi construcţii [...]
Silviu Aldea – Underground vs alternativ? Sau, reţetă pentru un squat fericit
Privit de pe insula realităţii urbane experienţa squatting-ului pare un act protestatar rezervat elementelor underground, a subculturii punk, a neo-hippioţilor, a marginalizaţior sau a periferiei sociale. O bizarerie învecinată cu delicvenţa, echivalată cu ilegalitatea petrecerilor clandestine techno şi anunţate de estetica psihedelică a graffer-ilor. Ca şi gest de folosire a oraşului, squat-ul urban comportă violenţă [...]
Ioan Andreescu – Cazarma Metalkova, Ljubljana – între squatting şi mitologie
Squatting-ul, dincolo de problematica sa reală, de dimensiunile sale socio-economice şi chiar politice, prezintă – în anumite comunităţi – o delicată problematică identitară. Nu este vorba aici de imaginea pe care si-o proiectează comunităţile de squatteri, de reacţia mediului înconjurător la aceasta, de gestiunea complexă a acestor interacţiuni; este vorba de cu totul altceva – [...]
Bogdan Ghiu – In Squat We Trash
Trashdicţie şi Self-Squatare „Obligaţi să ne squattăm propria casă, casa care ne-a fost făcută. O casă nu se locuieşte probabil, propriu-zis, niciodată. «Oroarea de domiciliu» a lui Baudelaire. (…) Monumentele, bisericile ne ruinează din interior casele. Casele noastre, întotdeauna nişte machete, nişte proiecte de locuire şi de moarte. A trăi bine şi a muri în [...]
Wes Janz – Keith știe cel mai bine
Dana Milea & Mihai Zachi: Cum aţi defini noţiunea de squatting / squatteri? Wes Janz: Prefer un dicţionar de sinonime faţă de un dicţionar explicativ, sinonimele faţă de definiţii. Înţeleg că un lucru poate fi definit drept diferit, dar eu încep să înţeleg pe cineva în baza lucrurilor pe care le împărtășim. Pentru cuvântul „squatter” [...]
Sabin Borş – Squatters vs. Architecture
Citind printre postările semnate de Robert Neuwirth pe Squatter City (1), blogul ce face parte din cercetarea pe care Neuwirth a publicat-o sub titlul Shadow Cities. A Billion Squatters – A New Urban World, ideea chestionării şi a radicalizării modelelor „tradiţionale” de ocupare a oraşului mi-a atras în primul rând atenţia. Mai precis, modele de [...]
