Home / 1/2017  / Teorie

[vc_row][vc_column][vc_column_text]Departe de lexicul uzual al discuțiilor despre arhitectură, sintagma pin‑up se separă de originile ei burlești ca să ne ajute să înțelegem mecanica proiectării actuale. Derivată din verbul to pin up, a agăța pentru a expune privirii, expresia ne aduce în minte fotografiile unor femei ispititoare desprinse din revistele pentru

0

Asemenea starletei anilor ’50–’60 a secolului trecut, arhitectura se expune în cele mai frumoase straie, se dezvăluie până la structură pentru a ne atrage privirile, pentru a ne seduce minţile și pentru a ne acapara. Deocamdată un produs al unei caste preponderent patriarhale, fiecare nouă siluetă apărută în peisajul urban

despre realitate și despre alte realități isamu noguchi a fost un sculptor japonez‑american de excepţie din secolul douăzeci. impresionat de opera lui constantin brâncuşi, el a lucrat vreo trei ani de zile în atelierul marelui maestru român la paris. felul criptic al acestuia de a reflecta viaţa şi realitatea l‑a inspirat

fost odată ca niciodata o casă albă,la capăt de drum, Povestea‑i în primul rând linişte, rostire continuă, ascultată la marginea oricărui înţeles; povestea des‑zideşte casa, o reface, preschimband‑o din casă în cupa umplută cu cer, în potir de taină, mutandu‑i miezul din răscrucea înţepenită a gândului şi gestului omenesc, intr‑un

VISUL UNEI NOPŢI DE IARNĂ – Da, şi eu credeam că mi‑am construit o carapace, că pot să văd numai concepte – profunde, rotunde, multe – să nu mai percep contingentul stresant, obositor. – Ai auzit, Frank, asta este! Şi eu, Zaha Hadid, îţi spun că noi computăm, noi parametrăm, intuiţiile

CASA ȘI DRUMUL GASTON BACHELARD ȘI REVERIILE CASEI Eram în armată. De la fereastra closetului din garnizoană se vedea șirul de blocuri comuniste de peste drum. De câte ori puteam, mă retrăgeam acolo, cu un ness și o țigară, și mă uitam la ferestrele apartamentelor de bloc.

Poveștile personale pot fi una dintre cele mai interesante unelte ale arhitecturii sau urbanismului ce își propune un rol social. «Poveștile construiesc relații». Relațiile declanșează procese. Procesele pot duce la crearea de spații.

arhitectură, naraţiune, utopie – şi ideea panoptică Atâta timp cât nu e performată, simulată, «formalizată», constituită artistic (unii ar spune: estetic), adică insolitată (în sensul generalizat al şcolii formaliste ruse) şi «distanţată» (în sensul, din nou generalizat, al lui Brecht), lumea nu poate fi nici văzută, nici povestită: nu se constituie.

A INTERPRETA ŞI / SAU A IMAGINA (A CREA) Arhitectura‑povestire este circumscrisă unei taine, unui mister sau secret, descriind însăşi forma acestuia, dar fără putinţa şi poate nici voinţa de a‑l releva sau de a‑l dezvălui. Arhitectura‑povestire pre‑vede discreţia, pe de o parte ea mai curând ascunde, acoperă, maschează, iar pe