Home / Info  / Acasă | oriunde | nicăieri | ? – Catalogul Trienalei din București, Arhitectura Europei Centrale și de Est, ediția a III-a, 2019

Acasă | oriunde | nicăieri | ? – Catalogul Trienalei din București, Arhitectura Europei Centrale și de Est, ediția a III-a, 2019

Cuprinsul catalogului Trienalei din București, Arhitectura Europei Centrale și de Est, ediția a III-a, 2019

Cuprins

p. 8 Bogdan Ghiu

ACASĂ | oriunde | nicăieri | ?

 

p. 10 Arpad Zachi
Despre dez-vrajirea si re-vrajirea lui «acasă»

Dacă dezbaterile actuale sunt dominate (generic vorbind) de fenomenele de instabilitate și insecuritate politică – demografică și socială, economică și financiară – precum și de efectele și tensiunile introduse de acestea, care sunt resimțite din plin și de/în contextul cultural contemporan, despre problemele și consecințele / impactul «mutațiilor» din modul nostru de viață și locuire se discută prea puțin. Dacă ne uităm la revistele de specialitate, acestea chiar par să fie ascunse sub preș, deși la nivel cultural constatăm și putem vorbi de căutări și tendințe opuse / contradictorii / paradoxale, atât la nivelul direcțiilor de abordare, cât și la nivelul zonelor în care se încearcă (re)folmularea unor noi paradigme.

 

Tema ACASĂ|oriunde|nicăieri|? pune problema memoriei și a identității noastre individuale și/sau de grup, a memoriei și specificității locului si, bine-nțeles, a poveștii și a individualității casei noastre. Ne-am dorit și am sperat ca expozițiile tematice să reprezinte un spațiu ontic și ontologic care îi va ajuta pe participanți să (re)cunoască rădăcinile antropologice ale locuirii (ale fiecăruia dintre noi), care, în mod conștient sau nu, ne ghidează în tot ce simțim, percepem, gândim și scriem.

 

p. 16 Bogdan Ghiu
Odiseea caselor. Utopia lui Acasă

«Acasă» este, evident, casa, casa proprie (dacă se poate «pe pământ» și în proprietate), dar cu toții vrem să ne simțim peste tot (deci nu doar strict «acasă»), oriunde, printre străini și în spațiul public, în timpul liber și în locurile în care ne desfășurăm activitatea (re)productivă, «ca acasă».

 

«Acasă» este înainte de toate o senzație, un sentiment și noi vrem să avem sentimentul de «acasă» oriunde, pretutindeni. «Acasă» este posibilitatea cvasi-paradisiacă, amniotică, de relaxare în mediu controlat: de vacanță.

 

Se întâmplă însă, tragic, că dorința și voința de «acasă» să nu genereze viziunea (măcar) a unei lumi comune, în care cu toții să putem simți «(ca) acasă», ci «acasa» fiecăruia să dorească să excludă, să elimine «acasa» altora. Lumea poate însemna «acasă» doar pentru unii. Pe ceilalți nu mai vrem nici măcar să îi tolerăm ca pe niște rude sărace. «Să plece!» sau, și mai bine, să nici nu vină. «Să stea (să se ducă) acasă la ei!»

În fosta «casă comună a Europei», care a știut să celebreze ca pe un eveniment epocal căderea, cu exact treizeci de ani în urmă, a Zidului Berlinului ridicat, absurd, în mijlocul casei, fluxurile migratorii, de refugiați izgoniți, azi, de acasă (în înțeles strict și dur) și obligați să plece în căutarea unui acasă de substituție nu mai au loc: nu ne putem simți «acasă» chiar cu toții, claie peste grămadă! După căderea zidurilor interioare care desfigurau «acasa», e nevoie de inexpugnabile ziduri (sau măcar garduri) exterioare, care să împrejmuiască «acasa» noastră, legitimă, de dorința lor de «acasă», care nu ne privește. La treizeci de ani de la înțeleapta dărâmare a Zidului care a demolat, nu a construit Europa, din rămășițele lui pe care le-am păstrat ca pe niște moaște ne apucăm, din nou, să construim ziduri mai mici, dar cu atât mai distrugătoare.

 

ACASĂ | oriunde | nicăieri | ?

Case pe pământ

Titlul încearcă să surprindă nevoia – și aspirația profundă – pe care omul a avut-o întotdeauna: de a se simți parte a contextului său natural și construit, de a se putea împărtăși în și cu mediul său social și cultural. Din această categorie fac parte și aceste proiecte de case, care sunt, îndeobște (de)numite gospodării, case la curte, locuințe individuale sau uni-familiale, vile etc. și care beneficiază de o bucată de teren, mai mică sau mai mare, fie într-un cadru urban sau rural, fie într-unul natural – lacustru, silvic, montan sau agricol –, care este în propietate și folosință strict personală.

 

Arpad Zachi

 

p. 26 n `on A d.o.o.
Casa Konstari

 

p. 28 AB CHVOYA
Casă în Pribîlovo

 

p. 30 Lantavos Projects
Casa Kampos

 

p. 32 AB CHVOYA
Casă în Roschino

 

p. 34 TEŻ ARCHITEKCI
Locuință all‑black la țară

 

p. 36 a 69 Architekti
Prototip de locuință unifamilială

 

p. 38 MIOLK
Casa furnicilor

MIOLK, Casa Furnicilor, fotografii: Laurian Ghinițoiu

p. 40 Biuro Toprojekt
Casa roșie

 

p. 42 DDAANN Architects
Casa din afara satului

 

p. 44 DAAA (DRON AND ARDELEAN ARCHITECTS)
Casa studio

 

p. 46 DDAANN
Casa peste curtea din spate

 

p. 48 Andreescu & Gaivoronschi
Heimat

 

p. 50 Architectural Design Studio Branka Juras
Casa Jerini

 

p. 52 dekleva gregorič architects
Casa cu șemineu

 

p. 54 TEŻ ARCHITEKCI
Locuința‑cub

 

p. 56 LE ATELIER
Casă în Shatura

 

p. 58 Outline Architecture Office
Locuință unifamilală – Strada Tolstoi

 

p. 60 MFRMGR ARCHITEKCI
Casă pentru W

 

p. 62 LAMA ARHITECTURA
Casa G3

 

LAMA ARHITECTURA, Casa G3, fotografii: Radu Malașincu

p. 64 PLURAL
Casa din casă

 

p. 66 Medprostor
CASA Hribljan

 

p. 68 Gregorc Vrhovec Arhitekti
CASA CELOVŠKA 01

Gregorc Vrhovec Arhitekti, CASA CELOV ŠKA 01, fotografii: Damjan Švarc

p. 70 Neoarhitekti

Vila Pavlović

 

p. 72 Architecture Uncomfortable Workshop
Casă pentru o familie tânără

Case peste case

Fie că se află într-un cartier vechi, cu valoare istorică și arhitecturală, într-un amplasament «imposibil» pentru locuire, în România, Lituania, Bosnia și Herțegovina sau Rusia, aceste proiecte transmit o anumită apartenență față la teritoriul în care se găsesc și încearcă să valorifice caracteristicile vecinătății. Mijloacele prin care intervențiile și-au apropiat contextul sunt variate: ferestre ample care contribuie la experiența urbană de la nivelul interiorului, extinderea spațiului apartamentului spre exterior prin terase, limite puternice și decupaje raportate la stradă și la oraș, păstrarea dispunerii haotice din cadrul rețelei stradale prin fragmentare și ruperea perimetrului bine delimitat, avansări și retrageri ale volumului cu înălțimi diferite pentru a percepe secvențial clădirea. Pe de altă parte, lista aceasta este continuată de abordări arhitecturale din Serbia și Slovacia care își asumă ruperea relației cu împrejurimile și în care recunoaștem, mai degrabă, poziționarea în contrast față de existent sau adaptarea unui număr de apartamente la o structură existentă.

 

Livia Ionescu

 

p. 76 ADNBA
Londra Housing

 

p. 78 Audrius Ambrasas Architects
Mickevičiaus 5

 

p. 80 SERGEY SKURATOV
Clădire de apartamente pe strada Burdenko

 

p. 81 AHAKNAP + SAAHA
Wave Housing

 

p. 82 Studio Simovi ć
N1 Housing

 

p. 84 Studio Simovi ć
N8 Housing

 

p. 86 Atrium Architekti
Mill Humenné

 

p. 88 POOL LEBER ARCHITEKTEN
Locuire fără o maşină

 

p. 90 HETEDIK MŰTEREM
Gertrudes 121

 

p. 92 LIN ARCH ITECTS URBANISTS
Bremer Punkt

 

p. 94 Studio Vlay Streeruwitz
Performative Brise-Soleil

 

p. 96 ADNBA
Occidentului 40

ADNBA, Occidentului 40, fotografii: Laurian Ghinițoiu

Scenografii

(Prolog)
Fascinația pe care o avem azi pentru interioare albe, minimaliste, de unde vine ea? Cât de puține lucruri într-un apartament / casă sunt prea puține? Culoarea, cât de puțină e prea puțină?
Când ne atașăm de lucruri, de ce o facem? Când le luăm acasă, pe unde le mai ascundem ca să nu deranjăm ordinea?
Bucuria, tu, cum ți-o imaginezi acum: alb-gri sau colorată? Ordonată sau dezordonată? Dar bucuria de a ajunge acasă?

 

(Naratorul)
Într-o zi am încercat să caut o imagine inspirantă, cu un interiormai puțin ordonat. Fără un cuvânt cheie în trend, de care să mă sprijin, ce-am găsit pe Google n-a fost ce-aveam în minte. Parcă tot ceea ce puteam găsi ca inspirație în universul interioarelor casnice era ordine. Așa că am decis să fac o pauză, să ies din casa transformată în birou, să iau o gură de aer, proaspăt și inpirație de la oameni necunoscuți dinafara casei mele.

 

Andreea-Livia Ivanovici

 

p. 102 DDAANN & Mjölk architects
Apartament pentru oaspeţi

 

p. 104 Studio Bazi
Apartamentul unui designer

 

p. 106 HRYSTIA KOLIASA ARCHITECTURE
Apartament Menchuks

 

p. 108 YCL Studio
Apartamentul Bazillion

 

p. 110 HEIMA architects
Apartament în negru

 

p. 112 Plaini and Karahalios Architects
Apartament în Korydallos

 

p. 114 VINKLU
AP10_MS

 

p. 116 NA NO WO Architekci
Brzeg Dolny

 

p. 118 IDwhite
Apartament industrial minimalist

 

p. 120 Ruetemple
Locuință unifamilială

 

p. 122 Marra Group
Margo

 

p. 124 STUDIO A-SH
Apartament pentru un muzician

 

p. 126 coll coll
Dancer Pad

(N)-a fost casă

În condițiile globale în care precaritatea și austeritatea impun limitele în care se mișcă arhitectura, ne întrebăm, sigur, și cum să construim sustenabil. Și, uneori, decidem să nu mai construim în plus. Să nu întărim condițiile în care apare precaritatea, ci să redistribuim și să refolosim spațiile abandonate. Să nu instituim fortărețe ale memoriei, ci să le desființăm. În acest sens, conversia e cea mai accesibilă formă de sustenabilitate. Și, odată cu schimbarea destinului și destinației unui obiect de arhitectură, odată cu stabilirea unor asocieri care îi dau naștere lui «acasă», identitatea locului nu doar capătă sens, ci și transmite, mai departe, un anumit sens. Mai presus, am putea crede, chiar și decât cel al lui «acasă», pentru că vorbim despre căutarea comună a unei arhitecturi etice. Cum construim fără să construim?

 

Ilinca Pop

 

p. 130 AMUNT
NUB

 

p. 132 Madritsch + Pfurtscheller
Casa Moser

Madritsch + Pfurtscheller, Casa Moser, fotografii: Wolfgang Retter

p. 134 smartvoll
Kutscherhaus

 

p. 136 GASPARBONTA
Studio la mansardă

 

p. 138 Carmen Tănase
Casa rotundă

 

p. 140 WIRTH ALONSO ARCHITEKTEN
Reabilitarea unui turn de apă în Potsdam

 

p. 142 JRKVC
TRN

 

p. 144 Béres Architects

Apartamentul Niczky

 

p. 146 IDwhite
Loft industrial minimalist

 

p. 148 dnk -ag
Rassvet Loft Renovation

Case de pe aiurea

Cu alte cuvinte, aș putea spune, și nu cred că exagerez prea mult, că locuirea de astăzi a pierdut sau pierde una din dimensiunile ei importante, cea spirituală / culturală / sensibilă, rămânând doar cu cea funcțională și socială. Pierderea tocmai a acestei dimensiuni care transformă o casă în acasă pentru fiecare dintre noi este, de fapt, motivația reală a căutărilor și încercărilor pe care proiectele din această secțiune a expoziției o încearcă, chiar dacă, de cele mai multe ori, în mod inconștient sunt ascunse / mascate de concepte și termeni la modă sau considerente de corectitudine politică.

 

Arpad Zachi

 

p. 152 BIO‑architects
DD16

 

p. 153 Lime studio
DOC – Locuință temporară pe apă

 

p. 154 SO?
Hope on Water

 

p. 155 Sue Architekten
Cabana fermecată

 

p. 156 OVIDIU MICȘA, Vlad Gaivoronschi
Pavilion Sufragerie

 

p. 157 COLL COLL & daddiesv é
Kurník

 

p. 158 SOZONYCH
Lesom

 

p. 159 JAN TYRPEKL
Cabina

 

p. 160 Atelier 111 Architekti
Adăpost lângă un lac

 

p. 161 ARK SHELTER STUDIO
În sălbăticie

 

p. 162 SO? ARCHITECTURE&IDEAS
Cabină la graniță

 

p. 163 OFIS, C+C, C28
Modul de locuire lângă castelul din Ljubljana

 

p. 164 HHH ARCHITECTS
Casa din sticlă

 

p. 165 AB CHVOYA
O casă cu un candelabr

 

AB CHVOYA, O casă cu un candelabru, fotografii: Alexey Naroditsky, Ekaterina Chernysheva

p. 166 OFIS AEHITEKTI
Cabană de iarnă pe muntele Kanin

 

p. 167 HASAN CENK DERELI
Migrație forțată

HASAN CENK DERELI, Migrație forțată, fotografii: Hasan Cenk Dereli

Înscenări

Fascinația față de înscenare se trage și din neputința de a spune cu certitudine care este intenția ce stă în spatele ei. Înscenarea este, fără tăgadă, un joc. Stricto sensueste o punere «în scenă», ceea ce implicit presupune prezența a mai multor categorii de elemente. O scenă, ceva ce este «pus» în ea, de către cineva, pentru (alt)cineva. Urmează o cantitate aproape nelimitată de nuanțări.

Dintre cele patru categorii de elemente, scena este probabil singura care nu poate lipsi, căci fără ea însăși ideea de înscenare ar dispărea.

 

Dana Milea

 

Nu întâmplător am ales termenul de înscenări pentru această serie de proiecte selectate pentru expoziție, pentru că el redă și transmite atât de bine tensiunile dintre cele două accepțiuni ale sale. Tensiuni născătoare de întrebări, neliniști, frustrări, chiar angoase pe care noi le resimțim din plin atunci când încercăm să înțelegem ce mai este / ce mai reprezintă pentru noi «peștera» în care trăim și căreia îi spunem acasă.

 

Arpad Zachi

 

 

p. 172 Arch Studio 314
Les Lumieres a la Campagne

 

p. 174 Jereb in Budjaarhitekti
Casa mamelor Ljubljana

 

p. 176 VoN M
Centru pentru copii și familii

 

p. 178 Kraus Schönberg Architects
Kinderkreisel Hamburg

 

p. 180 re :a.c.t
Casa *L

 

p. 182 Madritsch Pfurtscheller
Casa Wolf

 

Madritsch Pfurtscheller, Casa Wolf, fotografii: Nikolaus Schletterer

p. 184 RUE TEMPLE
Spațiu de locuit

 

p. 186 COLL COLL
Prádelna

 

p. 188 BIRO
GARDEROBA

Perspective

p. 192 Arpad Zachi
Casa noastră de ieri și de azi

 

p. 194 Ștefan Vianu
Lucrul și locul – o poveste

 

p. 204 Andreea-Livia Ivanovici
Locuind împreună, Europa, America, Asia, Australia

 

p. 208 Doru o. Comşa
Natura naturii

 

p. 214 Ionuţ Butu
Case din pământ(uri)

 

p. 216 Mihai Zachi
Superficial mise en thème

 

p. 224 Arpad Zachi
Despre mutații și cedări

 

p. 228 Mihai Pienescu
Arhitectura socială, o arhitectura empatică

 

p. 230 Bogdan Ghiu
În peștera oglinzilor

 

p. 234 Vaughn Horsman
Gânduri despre nicăieri

 

p. 236 Vaughn Horsman
Oraşul Invizibil

 

p. 238 Aki Inomata
Cum să oferi un adăpost unui crab pustnic (CP)?

 

p. 240 Julia Stafford & Kimbal Bumstead
Revoluţii Nomade: Artă şi dependinţe

Acasă

p. 244 Arpad Zachi
Acasă
(my) HOME

Dacă expoziția tematică principală HOME|any|more|? din cadrul Trienalei București pleacă de la o serie de proiecte realizate în ultimii 3 ani în cele 25 de țări din Europa centrală și de Est și încearcă să surprindă o serie de direcții / linii de forță / preferințe / optiuni și aspirații la nivelul modului și modelului de locuire, expoziția ACASĂ încearcă să aducă în atenția noastră, în mod contrapunctic și complementar, o abordare alternativă a locuirii. Iar această abordare alternativă ține de caracterul vernacular al locuirii, cândva specific, atât în cadrul urban, cât și în cel rural european, atât la nivelul modului de viață, cât și la nivelul cadrului fizic construit (arhitectural și urbanistic) și mai ales la nivelul gândirii acestuia. Dacă acest caracter vernacular pare să se piardă încetul cu încetul și să devină din ce în ce mai greu sesizabil în cea mai parte a Europei, el pare să aibă parte de un revival interesant, și de multe ori original, în alte colțuri ale lumii – în mod deosebit în cele emergente. Este vorba despre o arhitectură a locuirii (de)marcată de o sensibilitate specifică a locului / mediului cultural, geografic, climatic, istoric, social etc. în care căutările formale, stilistice și de limbaj arhitectural sunt mai curând ecouri slabe și adieri molcome ale unor unor curente și tendințe globalizante la modă.

 

p. 246 AUÁ arquitetos
Vila Pedreira

 

p. 248 CRU! Architects
Guesthouse Paraty

 

p. 251 Silvia Acar Arquitetura
Chalet L

 

p. 253 abarca +palma
Modular House 01

 

p. 256 Albor Arquitectos
Casa Soporte

 

p. 259 AL BORDE
House of the Flying Beds

 

AL BORDE, House of the Flying Beds, fotograf: JAG Studio

 

p. 261 DEOC Arquitectos
Plan B Guatemala

 

p. 263 MOCAA ARQUITECTOS
Tolsá 61

 

p. 266 Grupo Culata Jovái
Ilona House

 

p. 268 Grupo Culata Jovái
Pa´ í Ñu

 

p. 270 Biocons Architects
MS House Renovation and Reform

 

p. 272 Biocons Architects
Minimum Housing II

 

p. 274 Shulin Architectural Design
Mountain House in Mist

 

p. 276 studio_GAON
Lucia’s Garden

 

studio_GAON, Lucia’s Garden, fotograf: Youngchae Park

 

p. 280 Biome Environmental Solutions
Arvindh and Priya’s House

 

p. 282 Gay uh Budi Utomo
The Obsolete House – Omah Amoh

 

p. 285 H&P Architects
S Space

 

p. 287 Nghia-Architect
Maison A

 

Nghia-Architect, Maison A, fotograf: Tuan Nghia Nguyen

p. 290 Nghia-Architect
Maison T

 

p. 292 PK Arkitektar
Vacation Cottages

 

p. 294 PK Arkitektar
Vacation Cottages

 

p. 296 Aires Mate us
Casas na Areia

 

Aires Mateus, Casas na Areia, fotograf: Aires Mateus

p. 298 Lioz Arquitetura
4 Houses in Graça

 

p. 300 NPS Arquitetos
Estúdio C

 

p. 302 Luís Peixoto
Coura House


p. 304 García-Durán & Equipo

Arimon House

 

p. 306 IDwhite
Musico Iturbi

 

p. 308 Roberto Di Donato Architecture
Consuelo

 

p. 312 Studio Andrew Trotter
Villa Castelluccio

 

p. 314 Studio Andrew Trotter
Villa Cardo

Board curatorial

p. 317 Bogdan Ghiu, Arpad Zachi, Vladimir Vinea

 

p. 318 Mihai Zachi, Dana Milea, Ilinca Pop, Andreea-Livia Ivanovici

Review overview