Home / 2/2019  / Biserica «Sfinții Ioan» – DSBA

Biserica «Sfinții Ioan» – DSBA

Ideea care a stat la baza acestei insolite ctitorii este aceea că «străvechea noutate» a propovăduirii Bisericii este incompatibilă cu stereotipul de orice tip, inclusiv cel arhitectonic, iar depăşirea impasului tautologiei stilistice poate fi un semn al

  • Amplasament: Alba-Iulia, România
  • Titlu proiect: Biserica «Sfinții Ioan»
  • Arhitect coordonator: Dorin Ștefan   
  • Colaboratori: Ciprian Manda, Bogdan Chipara, Anda Ștefan
  • Inginer: Ioan Zagaican   
  • Pictor: Ioan Popa 
  • Sculptor: Virgil Scripcariu   
  • Suprafaţă: 288 mp
  • An construire: 2007   
  • Fotografii: Laurian Ghinițoiu, Anda Ștefan, Jan Nicolae, Ioana Ardelean

 

Prin forma sa nuanțată, biserica amintește evoluția în timp a edificiilor de cult, de la simplitatea geometrică a

planurilor bazilicale romane la complexitatea rezultată ulterior prin curbarea liniilor și adăugarea progresivă a

navelor și nișelor bizantine. Urmărind privirea credincioșilor care se apleaca spre pamant pentru a se ridica apoi

spre ceruri, planul dreptunghiular de la baza construcției devine treflat înspre cornișă. În mod simbolic, construcția

este structurată pe un modul de 12, căci are 12m lățime, 12m înălțime și 24m lungime. Iluminarea bisericii se face

intenționat prin fante prevăzute în zona cornișei pentru a nu afecta continuitatea pereților si implicit a picturilor.

Prelungirea frontală a acoperirii redă prin unduirea sa lină aripa unui înger. Intenția a fost de a crea un spațiu de

adunare, în care oamenii să se simtă protejați, în siguranță.

Text Irina Rotaru

 

 

Cu alte cuvinte, este vorba de o metaforă care amalgamează în structura sa volumetria subtilă a unei nave-chivot

cu simbolistica antropologică a convertirii. Receptaculul cruciform al locaşului devine un vas al luminii, un spaţiu

al proslăvirii şi al transparenţei unei frumuseţi organizate iconografic, palatul dumnezeiescului ospăţ. Aripa

îngerului ocrotitor al bisericii cheamă cu delicateţe în intrândul arhetipal al pridvorului care comportă şi el o bogată

simbolistică maternă, paradisiacă/protologică şi eshatologică.

Text pr. prof. Jan Nicolae

 

 

Ideea care a stat la baza acestei insolite ctitorii este aceea că «străvechea noutate» a propovăduirii Bisericii este

incompatibilă cu stereotipul de orice tip, inclusiv cel arhitectonic, iar depăşirea impasului tautologiei stilistice

poate fi un semn al metanoiei în planul vieţii duhovniceşti a eclesiei dreptmăritoare.

Text prof. arh. Augustin Ioan

Review overview