Home / 5/2017  / Teorie  / Arhitecturi / structuri intermedia(te)

Arhitecturi / structuri intermedia(te)

Eseurile (implicit desenele și fotografiile) din acest număr sunt consecința (rezultatul) taberei de creație din aceasta vară de la Brăduleț, la care au participat 7 studenți și un voluntar. Cred că ar fi util pentru

Sunt voluntar la revista Arhitext de 4 ani, iar prima oară când am auzit despre proiectul «Casa bunicilor» a fost în redacție. Cu această ocazie am auzit despre contextul acestui proiect și anume, despre salvarea unor case cu potențial, care pot fi reutilizate de către propietar sau de către un

Blocuri de piatră, praf, un soare arzător și o înăbușeală înfiorătoare. Un mușuroi de oameni, lovituri de daltă și ciocan. O schelă mare de lemn și ziduri din blocuri de piatră albă. Nu știu cum am ajuns să fiu aici, dar tot ce mă înconjoară mă amețește. Încerc să înaintez

A bătut ora 1.Același drum pe care îl făceam în fiecare zi era de data asta plin de noroiul lăsat de furtuna din ultima noapte. Treceam pe lângă același gard, prea impunător prin masivitatea lui pentru un copil care spera să crească mai mare cu fiecare lingură de supă în

Observațiile care au declanșat textul reflectă situații reale din interiorul aceleiași locuințe. Urmărind astfel de sisteme de obiecte de la micro (în aranjarea unor obiecte de uz casnic sau fragmente ale acestora, într-un ansamblu decorativ) la macro (în cazul unui obiect sau mai multor obiecte de arhitectură) ne putem întreba:

A existat un loc, puternic legat de existenţa mea, în care realitatea pe care o trăiamzi de zireflecta coeziunea dintre real şi imaginar, expunând în mod halucinant propriile mele temeri. Un loc în care banalul devenea de fapt sămânţa unei stări tensionate, prin amalgamarea stranie de obiecte, mirosuri şi forme,

Ca orice lucru care există, care se supune unui sistem de referinţă, care are un parcurs istoric evolutiv, muzica are o structură proprie, care, mergând după regulile firescului, se dezvoltă paralel şi dependent pe mai multe planuri direct conectate între ele. Aceste planuri se completează reciproc, făcând posibilă existenţa temporală

Imaginează-ți că mă aflu în fața ta și îți vorbesc, sunt maxim 30 de centimetrii între noi. Nu mă cunoști dar ai plătit bilet ca să mă vezi. Încep spectacolul așa: în fața ta. Mă uit la tine și zâmbesc. Tac. Mă uit la tine și zâmbesc. Tic. E-un tic?

A gândi cu mâinile, din aproape în aproape. Alt model al gândirii. Altă «imagine a gândirii» (Deleuze). Arbore/Rizom. Modelizare de tip intuitiv, artistic, poetic, nu «științific», «rațional».

Arpad Zachi

ARHITECTURI / STRUCTURI INTER-MEDIA(TE)

*Eseurile (implicit desenele și fotografiile) din acest număr sunt consecința (rezultatul) taberei de creație din aceasta vară de la Brăduleț, la care au participat 7 studenți și un voluntar. Cred că ar fi util pentru înțelegerea spiritului taberei să reproduc două fragmente de text, una legată de contextualizarea proiectului și cealaltă de explicitarea temei alese, din proiectul de finanțare înaintat la AFCN:

Contextul

«Dezbaterile actuale legate de fenomenele de instabilitate și insecuritate politică (generic vorbind), economică, financiară și mai ales socială, precum și a efectelor și tensiunilor introduse de acestea, sunt resimțite din plin și de / în contextul cultural contemporan.

Astfel, la nivel cultural, constatăm și putem vorbi de tendințe opuse / contradictorii / paradoxale atât din punct de vedere al direcțiilor de abordare și de elaborare a discursurilor, cât și din punct de vedere al limbajului folosit, a modalităților și mijloacelor de comunicare. În timp ce discursul este din ce în ce mai polarizat, direcțiile sunt din ce în ce mai centrifuge
și mai extremiste. În timp ce mijloacele de comunicare se multiplică, se generalizează și devin din ce în ce mai libere și mai deschise (către din ce în ce mai mulți), limbajul devine
din ce în ce mai laconic, mai subiectiv, mai încifrat, aproape pâna la anularea rolului lui de cunoaștere și comunicare. Cu alte cuvinte, deși cantitatea de date și informații precum și posibilitățile de comunicare au crescut exponențial, comunicarea propriu-zisă (în sensul percepției, cunoașterii, interpretării, întelegerii și gândirii), este din ce în ce mai săracă și mai puțin consistentă în realitate, pentru că se pierde elementul esențial (reperul / punctul central al comunicării) care este omul (ca emițător și receptor al comunicării). Aceste consecințe se regăsesc cu prisosință și la nivelul scrierilor de teorie și de critică specializate.

Este nevoie de o permanentă re-întoarcere la formele prime / generatoare ale comunicării directe și ne-mijlocite, re-învățarea comunicării non-verbale (corporale), a celei verbale și a celei scrise. Discuțiile, dialogurile, lecturile cu voce tare, dezbaterile în procesul scrierii unui eseu sunt forme necesare și utile de re-găsire și re-cunoaștere a propriilor voci și percepția, întelegerea vocii celuilalt. Un cadru original / autentic / organic / natural, cum este satul de munte (în speța Brădulețul) poate (re)constitui un context fizic și civilizațional prin care să faciliteze această regăsire de sine și a celui de alături».

Tema

«Am plecat de la realitatea unor domenii (limbaje / culturi) diverse: orale, scrise, vizuale, digitale / virtuale (ultima interpretată în mod provocator de Jonah Sachs ca una din nou orala), de aceea termenul de arhitectură l-am folosit în sens generic, sens în care el este preluat ca atare de multe ori și de muzică, literatură, film și teatru. El poate fi interpretat și ca structură / imagine a relațiilor structurale, a relațiilor compoziționale, a structurii sintactice, epice, etc., poate chiar și ca paradigmă culturală.

Termenul de media îl putem interpreta în sens de canal / suport al comunicării, ca limbaj specific de comunicare. Este evident că fiecare mediu folosit codifică și este decodificat în mod specific. Cu alte cuvinte, fiecare mediu (media) mediază în mod diferit / specific fiecaregând / idee / mesaj al nostru, care este exprimat și transmis nu numai de «tunelul eului» (atât al emițătorului cât și al receptorului, dar și de canalul de comunicare și de suportul acestuia.

Termenul de inter introduce pe de altă parte noi interpretări / medieri între structuri, canale, limbaje diferite și specifice, iar pe de altă parte traduce / mediază în mod subtil sau grosier, serios sau ironic, matur sau juvenil, creator sau mutilant, între diferitele medii / domenii ale comunicării (îmi aduc aminte de un joc foarte apreciat de noi in copilărie cunoscut ca telefonul fără fir)».

Review overview